Raft pentru masinute

Ieri ne-am facut timp pentru a indeplini dorinta baietilor nostri. Cum de multa vreme ne-au cerut sa le facem un raft pentru masinutele mici, masinute care de altfel ocupau un sertar intreg si le era foarte greu sa caute un anume model, ne-am hotarat sa o facem si p-asta. Cred ca intr-un fel sau altul ne ajuta si pe noi foarte mult, pentru ca evitam sa mai calcam pe ele, sa ne rugam sa le stranga de pe masa cand trebuie sa-si faca temele, sa le stranga de pe pat cand trebuie sa doarma sau sa le stranga din baie dupa ce se termina joaca si uita de ele pentru ca gasesc altele. Dar cred ca stiti despre ce vorbesc. Sper sa tina cat mai mult placerea de a le aseza in suportul lor.

In alegerea modelului de raft (nu am dorit sa facem un raft in genul camionului clasic pentru parcarea masinutelor) am tinut cont de mai multe aspecte:

1. Sa poata fi parcate cat mai multe masinute (am vrut un garaj imens). In ciuda acestui lucru, dupa ce a fost incarcat raftul, am realizat ca mai este nevoie de inca unul.
2. Sa poata fi montat pe perete si sa fie foarte usor accesibil pentru un baietel de 1,20 m inaltime.
3. Sa putem combina lemnul natur (in cazul nostru lemnul de brad) cu lemnul colorat (placaj din lemn de fag), astfel incat raftul sa fie cat mai vesel posibil.

Tinand cont de toate aceste aspecte, am ales un model extrem de simplu (nu am vrut sa facem clasicul model de raft cu multe separatoare), dar care a necesitat foarte multa munca, placuta de altfel. Raftul lui Bogdan si al lui Vlad urma sa aiba capacitatea de a parca 60-70 de masinute, sa aiba inaltimea de aproximativ 80 cm, latimea de 25 cm si adancimea de doar 12 cm si, pe langa toate acestea, sa aiba un finisaj perfect cu lac si vopsea pe baza de apa (ca doar despre copii este vorba).

De ce spun multa munca? Pentru ca am avut foarte mare grija la fiecare detaliu: am slefuit fin fiecare piesa folosita, pentru o atingere placuta (se simte foarte placut la atingere un obiect din lemn cand suprafata este foarte fina, decat atunci cand este rugoasa), am rotunjit fiecare marginuta si coltisor pentru ca raftul sa fie cat mai sigur cu putinta (pentru ca are foarte multe colturi, dar cu cat sunt mai rotunjite, cu atat riscul de accidentare este mai redus). Pentru acel finisaj perfect, am slefuit piesele dupa fiecare strat de grund si vopsea, astfel incat suprafata sa devina fina la ultimul strat aplicat.

Pe langa aceste lucruri foarte importante, dar peste care nu trecem niciodata, pentru ca am folosit placaj  pentru locurile de parcare si pentru ca placajul in sectiune are acel aspect cu multe gaurele, a trebuit sa o rezolvam si pe asta. Asa ca, dupa o prima slefuire a muchiilor, am inchis toate aceste gaurele cu chit si apoi am mai slefuit inca o data piesele din placaj. In acest fel, dupa ce am aplicat grundul si vopseaua, intreaga suprafata a devenit perfecta (altfel dupa aplicarea grundului si a celor doua straturi de vopsea ar fi aparut micile gaurele din sectiunea placajului).

Dupa cateva ore bune de lucru (de fapt finisajul a durat foarte mult) am creat o minunatie de raft pentru masinute. De fapt, “Este foarte dragalas!”.

Canalele pentru fixarea bucatilor de placaj a fost realizate cu oberfreza cu o freza pentru caneluri cu rulment de copiere.