Blat lemn stejar masiv – deosebit si rezistent in timp

Blat lemn stejar – un element care schimba aspectul unei incaperi. Banuiesc ca suntem cu totii de acord ca mesele din stejar masiv sunt impunatoare indiferent de design sau de camerele in care sunt folosite, indiferent de culorile blaturilor: natur sau colorate cu bait. O masa sau un simplu blat din lemn masiv este elementul central care va atrage intotdeauna privirile.

Am avut, de curand, un client caruia i-a placut foarte mult felul in care facem noi blaturile din lemn masiv. A vazut pe un site de anunturi o masuta de cafea la care a apreciat aspectul deosebit al blatului. Blatul pentru masa de cafea era realizat din frasin cu lamela continua, colorat cu bait pe baza de apa.

Blatul din prezentarea noastra este facut din stejar masiv. Am folosit lamela continua si destul de lata, incat sa se vada frumos oglinda fiecarei scanduri.

Dupa cateva discutii am stabilit cele mai importante detalii legate de un blat din lemn masiv:

• dimensiunile blatului
• grosimea blatului
• esenta lemnului
• natur sau colorat
• muchiile blatului: rotunjite pe fata si tesite pe spate
• finisajul final, cu grund si lac poliuretanic antizgariere

Obtinerea unui blat din lemn masiv de stejar cu adevarat rezistent si cu aspect deosebit, presupune cateva etape importante:

Alegerea dulapilor de stejar pentru un blat gros de 4 cm

Cand alegem dulapii/scandurile de stejar pentru un blat, avem in vedere trei aspecte importante:

• grosimea finala a blatului de stejar
• lungimea blatului de stejar
• o cantitate mai mare de dulapi de stejar decat cantitatea necesara

Grosimea finala a blatului de stejar

Pentru un blat gros de 4 cm, cum este cel de fata, de obicei alegem dulapi de 5 – 5.5 cm grosime. La indreptarea fetelor dulapilor de stejar se pierde destul de mult din grosime. De asemenea, dupa incleierea blatului, la indreptarea panoului de stejar pe ambele fete se mai pierd cativa mm din grosime. Se pierde din grosime indiferent daca blatul se indreapta prin slefuire sau prin frezare.

Lungimea blatului de stejar

Pentru un blat de 80 cm lungime, cum este acesta, alegem dulapi de stejar la lungimea de 1,1 m, astfel incat sa avem o mica marja:

• pentru a taia din capetele scandurilor inainte de incleiere in cazul in care apar crapaturi pe capete
• sa putem taia perfect panoul la dimensiunea necesara, dupa indreptare

O cantita mai mare de dulapi de stejar decat cantitatea necesara

De obicei, pentru un blat din stejar calculam cantitatea minima necesara de dulapi sau scandura. La aceasta cantitate adaugam aproximativ 40%. Tot ce ne ramane in plus folosim in alte proiecte. Nu reprezinta o problema. De ce atat de mult? Din mai multe motive:

• de multe ori ni s-a intamplat ca, aparent, scandurile cumparate sa para folosibile integral. In realitate, o parte din ele au fost bune de foc
• datorita crapaturilor de pe mijloc, carora nu prea ai ce le face si trebuie sa le elimini. Asa este stejarul
• ni s-a intamplat sa trebuiasca sa ocolim zonele mai deschise la culoare ale scandurilor de stejar (cele apropiate de scoarta), pentru ca, clientului nu ii placeau. Aceste zone trebuiau eliminate si inlocuite cu altele
• ni s-a intamplat sa rindeluim gresit muchiile, din diverse motive, si sa fim nevoiti sa facem mai multe treceri. Fiecare trecere in plus insemna pierdere din latimea scandurii

Asadar, pentru cativa dulapi de stejar, am facut un drum de cateva ore pe deosebita centura a capitalei. La final, m-am intors cu niste frumuseti de dulapi de 5 – 5.5 cm grosime si 1.1 m lungime. Am cumparat mai mult lemn decat aveam nevoie ca sa ma asigur ca nu mai fac inca un drum de 50 km pentru o scandurica.

Pregatirea dulapilor de stejar pentru un blat cu lamela continua

Pentru pregatirea dulapilor de stejar, facem o mica retivire a lor, intr-o prima faza, pentru a usura munca rindelei si pentru a “economisi cutitele”.

Apoi, trecem la partea de transformare dramatica: indreptarea pe fete la masina de degrosat. Gasiti aici un mic tutorial despre indreptarea unei scanduri pe toate fetele.

Pe masura ce le indreptam, le punem una langa alta pana ajungem la latimea necesara, adica 75 cm. Blatul va avea la final 70 cm, dar este nevoie de o mica marja. Ne luam aceasta marja pentru eventuale corecturi efectuate inaintea incleierii blatului.

Cu scandurile necesare pregatite, am constatat ca mi-au ramas 2 astfel de bucati dintr-un total de 7. Pana la urma nu e rau, pentru ca mai am cateva mici maruntisuri de facut din stejar gros, destul de curand.

Potrivirea scandurilor pentru un blat rezistent de masa

Cand potrivim scandurilor pentru un blat rezistent din stejar, acordam atentie:

• defectelor de pe capete, care nu au voie sa intre in suprafata finala
• desenului fiecarei scanduri, astfel incat aspectul final sa fie cat mai frumos

Si in faza de potrivire a scandurilor, pentru ca blatul din lemn sa fie cat mai rezistent in timp, parcurgem cateva etape:

• Trasarea liniilor pe capetele scandurilor de stejar pentru formarea blatului din lemn
• Numerotarea scandurilor de stejar
• Taierea capetelor scandurilor de stejar
• Corectarea muchiilor imperfecte ale scandurilor pentru blat
• Rindeluirea pentru a aduce scandurile de stejar la aceeasi grosime
• Ultima verificare a scandurilor de stejar si ultimile retusuri

Trasarea liniilor pe capetele scandurilor de stejar pentru formarea blatului din lemn

Dupa ce potrivim scandurile de stejar, trasam linii, pe capete, care sa ne ghideze la taierea fiecarei scanduri. Le taiem la 83 cm pentru o lungime finala de 80 cm. Astfel putem sa ocolim micile curburi de pe capetele scandurilor. Daca masina de rindeluit nu este reglata perfect face mici curburi pe primii si ultimii 5 cm. Asa s-a intamplat si in cazul nostru.

In acelasi timp, daca observam crapaturi ascunse in cant la vre-una dintre scanduri o putem reaseza inainte de taiere.

Numerotarea scandurilor de stejar

Stergem liniile vechi ca sa nu existe riscul sa ne incurcam si sa taiem gresit. Inainte sa eliberam masa pentru a folosi circularul, avem grija sa le numerotam, astfel incat sa putem pastra ordinea si modelul ales.

Taierea capetelor scandurilor de stejar

Taiem capetele scandurilor de stejar din mai multe motive:

• evitam capetele cu crapaturi
• se vede mai usor imbinarea scandurilor pe muchii
• panoul gros de stejar devine mai usor de manevrat

Corectarea muchiilor imperfecte ale scandurilor pentru blat

Dupa ce taiem capetele defecte sau care sunt in plus, corectam muchiile imperfecte ale scandurilor de stejar. Daca e cazul, reglam cutitele masinii de rindeluit si mai indreptam inca o data muchiile. Facem acest lucru pentru a ne asigura ca muchiile se aseaza perfect.

Rindeluirea pentru a aduce scandurile de stejar la aceeasi grosime

Abia in aceasta faza, tragem toate scandurile la aceeasi grosime, de 4,4 cm. Cei 0.4 mm reprezinta marja de care care va spuneam mai sus pentru indreptarea cu freza sau prin slefuire, dupa incleiere.

Pentru a aduce scandurile la aceeasi grosime, folosim masina de rindeluit si degrosat Metabo DH330. Gasiti pe blogul nostru un review la acest model de rindea, review realizat dupa ani si ani de folosinta.

Ultima verificare a scandurilor de stejar si ultimile retusuri

Repotrivim totul si verificam daca exista eventuale spatii pe centrul panoului. Facem acest lucru pentru cazul in care sunt scanduri cu curbura concava. Aici nu a fost cazul, dar am vazut spatii pe capete, ceea ce insemna o curbura convexa.

Strangem unul dintre capete cu o clema si urmarim in celalalt capat distanta ramasa. Daca este vorba de 1 – 1.5 mm, nu e o problema. Se corecteaza la strangere. In cazul nostru, la una dintre imbinari distanta era de cativa mm buni, asa ca a trebuit sa fac inca o trecere prin masina de rindeluit.

Dupa toate corecturile necesare iti multumesti incetisor pentru marja lasata si treci la pasul 4: incleierea scandurilor.

Incleierea scandurilor unui blat din lemn masiv

Pentru blatul acesta aveam nevoie de o forta de strangere de aproximativ 2150 kg (6 kg/cm patrat, asa cum scrie in instructiunile adezivului poliuretanic folosit). Nu demult am calculat forta unei cleme la aproximativ 500 kg. Din cauza ca aveam doar 4 cleme functionale, am concluzionat ca nu e o problema daca forta totala este undeva la 2000 kg. Nu este o problema, atata timp cat capetele sunt stranse bine.

Am turnat adezivul. Il intindem bine cu spaclul, astfel incat sa fie acoperit tot cantul fiecarei scanduri. Am uitat sa facem poze la etapa asta, dar se vede ca a fost bine intins din felul cum s-a scurs. Apoi strangem bine panoul cu cele patru cleme.

Peste respectivele cleme am venit cu niste contre din fag, care sa corecteze diferentele de pozitionare pe inaltime. Pe la 11 noaptea am strans multumiti ultima prindere si am lasat panoul la “dospit” pana a doua zi. Pe tubul de adeziv scrie sa eviti orice prelucrare mecanica timp de 8 ore dupa strangere.

Intre timp, am reusit sa ne construim propriile cleme pentru incleierea panourilor din lemn masiv. Mai multe detalii sunt prezentate in articol impreuna cu un mic video de prezentare si cu planurile in format PDF.

Transformarea unui panou din lemn masiv

O zi noua, o etapa noua – cea mai placuta: transformarea unui panou din lemn masiv, intr-un blat adevarat.

Dupa intarirea adezivului poliuretanic ai senzatia ca esti gata, ca ai obtinut un blat. Adevarul e ca aceasta transformare presupune mai multe etape, fiecare cu importanta ei:

• Indepartarea excesului de adeziv poliuretanic
• Indreptarea suprafetelor blatului din lemn cu oberfreza
• Taierea panoului din stejar la dimensiunile cerute
• Rotunjirea muchiilor unui blat din lemn de stejar
• Chituirea crapaturilor, nodurilor si a altor imperfectiuni ale unui blat din lemn de stejar
• Finisarea finala a unui blat din stejar masiv

Indepartarea excesului de adeziv poliuretanic

Cel mai usor, excesul de adeziv poliuretanic se indeparteaza cu ajutorul unui spaclu foarte bine ascutit. Spaclul nostru avea un tais la fel ca o dalta. Facem apoi cateva treceri cu slefuitorul orbital. Pentru asta folosim smirghel grosier de granulatie 50 pentru a curata panoul de stejar cat mai repede.

Blatul a iesit foarte bine, doar ca, la trecerea cu mana peste el se simteau mici denivelari in vre-o doua dintre liniile de imbinare.

Indreptarea suprafetelor blatului din lemn cu oberfreza

Am trecut la frezarea suprafetelor blatului din stejar, folosind noul sistem de indreptare cu sine, pe care ni-l facusem de curand. In poze par niste diferente foarte mari intre trecerile frezei. De fapt, acestea sunt foarte mici. Dupa o trecere cu smirghel de 50 totul se indreapta ca la carte.

Taierea panoului din stejar la dimensiunile cerute

Inca o etapa la care am uitat sa facem poze a fost cea a taierii la dimensiunile finale. Pentru asta, folosim o placa de pal taiata la unghi drept si circularul de mana. Pentru mai multe informatii legate de taierea la unghi de 90 de grade am scris de curand un articol.

In orice caz, aceasta este etapa in care panoul devine blatul din stejar masiv, dar, complet nefinisat.

Rotunjirea muchiilor unui blat din lemn de stejar

Convenisem cu beneficiarul ca muchiile superioare ale blatului din stejar si colturile acestuia sa fie rotunjite. Muchiile inferioare trebuia sa fie doar tesite. Urma sa fie folosit pe post de blat pentru o masa.

Este foarte important ca muchiile sa fie cat mai putin ascutite, nu doar din punct de vedere estetic. In felul acesta, lacul rezista mult mai bine de-a lungul timpului.

Pentru muchiile superioare folosim oberfreza cu cap de frezare pentru rotunjit, cu rulment de copiere. Pentru muchiile inferioare folosim doar slefuitorul cu vibratii pe care punem smirghel de granulatie 40. Smirghelul de granulatie 40 este ca un fel de pila, dar pe suport textil.

Dupa o finisare cu ceva intermediar, adica smirghel de granulatie 120, trecem la acoperirea nodurilor si a micilor fisuri.

Chituirea crapaturilor, nodurilor si a altor imperfectiuni ale unui blat din lemn de stejar

Pentru reparatiile necesare unui blat din lemn de stejar folosim mai multe tipuri de chit:

• chit de cutit sau de lemn
• chit poliuretanic bicomponent
• chit cu fibra de sticla
• chit home made 🙂

De aceasta data am folosit chitul home made. Am combinat lac pe baza de apa cu rumegusul rezultat de la slefuirile initiale.

O sa ma intrebati de ce nu am folosit alte scanduri, daca astea aveau fisuri. La scandurile folosite de noi crapaturile nu erau patrunse. Pe langa asta, scandurile aveau o oglinda extrem de frumoasa. Crapaturile nu au evoluat deloc la variatiile de temperatura de la slefuire.

Sunt sigur ca blatul nu va avea probleme datorita:

• elasticitatii mari a chitului folosit si
• finisarii ulterioare cu lac poliuretanic.

Cu toate astea, i-am comunicat beneficiarului sa ma anunte in cazul in care apare vre-o fisura, pentru a o putea remedia.

Am lasat chitul sa se intareasca bine pana a doua zi. A doua zi am facut micile corecturi unde a fost nevoie. La unul dintre nodurile de pe spate, fiind vorba de un volum foarte mare de umplutura, au fost necesare mici corecturi.

Finisarea finala a unui blat din stejar masiv

A urmat finisarea finala. Despre felul in care finisam un blat din lemn masiv pentru a obtine aspectul acela perfect am mai discutat. Finisarea cu smirghel fin de 180 da unui blat din stejar masiv un aspect impecabil. Nu stiu cat se vede in poza, pentru ca era cam prafuit, dar arata extraordinar:

Smirghelul de granulatie 180 incheie procesul de transformare al unui panou in blat si deschide ultima etapa:

Lacuirea unui blat gros, din lemn de stejar

Lacuirea unui blat din lemn masiv este foarte importanta si presupune, la randul ei, mai multe actiuni:

• Pregatirea pentru aplicarea tratamentului unui blat din lemn masiv
• Aplicarea grundului pe suprafetele blatului din lemn de stejar
• Slefuirea grundului poliuretanic
• Lacuirea blatului din lemn de stejar

Pregatirea pentru aplicarea tratamentului unui blat din lemn masiv

Inainte de orice, se curata pistolul de vopsit cu acetona. Se numeste diluant D1016, dar este 99% acetona. Mirosul este foarte puternic. Daca nu ai masca de gaze cu cartuse filtrante, ci doar o masca simpla, mirosul se simte destul de tare.

Este foarte important ca pistolul sa fie bine curatat, altfel sar mici particule de vopsea sau de lac intarit pe suprafata blatului sau nu se aplica corect nici grundul, nici lacul.

Aplicarea grundului pe suprafetele blatului din lemn de stejar

Amestecam substantele necesare pentru obtinerea grundului. Se amesteca grund poliuretanic, intaritor si diluant 1010. Am profitat de faptul ca era foarte frumos afara si am mutat blatul pe balcon. In felul asta am evitat tot felul de metode de ventilat camera. Am evitat inclusiv mutarea compresorului in alta parte ca sa nu explodam cu tot cu el din cauza vaporilor.

Pulverizam un strat generos de grund in felul urmator:

• aplicam grund pe muchiile blatului din lemn, intors pe spate
• aplicam grund pe suprafata inferioara a blatului din lemn
• asteptam sa se usuce grundul si intoarcem blatul pe fata
• aplicam grund pe muchiile blatului din lemn, intors pe fata
• aplicam grund pe fata blatului din lemn

In felul acesta, muchiile unui blat din lemn masiv, vor avea doua aplicari de grund. Este importat acest lucru, pentru ca o parte din muchii au suprafata cu contrafibra, si se inchid mai greu porii lemnului.

Slefuirea grundului poliuretanic

Dupa cateva ore, cand grundul este bine intarit, facem si slefuirea finala. Pe suprafete slefuim grundul poliuretanic cu slefuitorul orbital si coli de smirghel de granulatie 320. Pe muchii, slefuim manual, tot cu coli de smirghel de granulatie 320.

Avem grija ca grundul sa fie uscat foarte bine. Daca nu este intarit complet, la slefuire se formeaza un amestec de praf, ceva cleios si lipicios si particule de hartie abraziva. Amestecul acesta te obliga sa o iei de la capat. Uneori poate insemna ca nu poti preda blatul la timp.

Lacuirea blatului din lemn de stejar

Linistit ca am scapat si de ultima slefuire, am preparat lacul special antizgariere, cu grad de luciu 20%.

Inainte de aplicarea lacului, curatam din nou pistolul de vopsit, din aceleasi motive ca cele explicate anterior si stergem bine cu o carpa uscata praful rezultat in urma slefuirii grundului.

Aplicam un strat suficient de lac, cat sa reziste si sa iasa uniform. Nu prea mult, ca sa nu cumva sa apara picaturile de surplus, care ar strica totul. Si in cazul lacului poliuretanic, aplicam mai intai pe muchii si apoi pe suprafete.

Ca idee, folosim grunduri si lacuri ICA. Aquatec Evolution au o echipa foarte faina: noi le spunem ce vrem sa facem si ei ne dau solutiile. Noi doar le urmam sfaturile, iar produsele ies minunat.

Un blat gros din lemn masiv de stejar este foarte greu. Exista riscul ca finisajul sa se strice la transport, daca il manevrezi la doua-trei ore de la intarirea lacului. Noi folosim de obicei hartie de copt. Nu se lipeste, asa ca protejeaza foarte bine suprafata proaspat lacuita.

Am ajuns la locul stabilit, unde am lasat blatul impreuna cu instructiunile de rigoare: “nu-l atinge pana maine”, “pune-l pe ceva pe care ai pus hartia de copt” si “vezi ca e cam greu”.

Rezultatul final: Minunat!